Așezare și caracter general
Marea Neagră se află în sud-estul Europei, la limita dintre Europa și Asia. Este o mare continentală, aproape închisă, legată de Oceanul Planetar printr-un lanț de strâmtori și mări: Strâmtoarea Bosfor → Marea Marmara → Strâmtoarea Dardanele → Marea Egee → Marea Mediterană → Oceanul Atlantic. La nord-est, prin Strâmtoarea Kerci, comunică cu Marea Azov.
Are o suprafață de peste 400.000 km² și o adâncime maximă de circa 2.200 m. Partea de nord-vest, în dreptul României, Ucrainei și Bulgariei, are un platou continental (șelf) larg și puțin adânc, important pentru pescuit și pentru resursele de hidrocarburi. În Marea Neagră se află peninsula Crimeea, cea mai mare peninsulă a sa.
Statele riverane și fluviile care se varsă în ea
Marea Neagră este mărginită de șase state: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia și Ucraina. Dintre acestea, doar România și Bulgaria sunt state membre ale Uniunii Europene.
În Marea Neagră se varsă fluvii mari ale Europei: Dunărea (cel mai important aport de apă dulce), Nistrul, Niprul și Bugul de Sud. Donul se varsă în Marea Azov, legată de Marea Neagră. Toate acestea fac ca bazinul de alimentare al mării să fie foarte întins.
Caracteristicile apei
- Salinitate redusă — în medie în jur de 17–18‰ la suprafață, de două ori mai mică decât a Oceanului Planetar (circa 35‰), din cauza aportului mare de apă dulce. În dreptul gurilor Dunării, salinitatea scade și mai mult.
- Hidrogen sulfurat în adâncime — sub circa 150–200 m, apa nu mai conține oxigen dizolvat, ci hidrogen sulfurat (H₂S). De aceea, viața se concentrează în stratul de la suprafață.
- Maree aproape inexistente — fiind o mare închisă, variația de nivel produsă de maree este de doar câțiva centimetri.
- Curenții — un curent circular, în sens invers acelor de ceasornic, deplasează aluviunile Dunării spre sud, de-a lungul litoralului românesc.
Faptul că apele de suprafață sunt slab sărate face ca, în iernile foarte geroase, marea să înghețe pe porțiuni mici, lângă țărm, în partea de nord-vest.
Litoralul românesc
Litoralul României are o lungime de circa 245 km, de la granița cu Ucraina (brațul Chilia) până la Vama Veche, la granița cu Bulgaria. Este împărțit de Capul Midia în două sectoare cu aspect diferit:
- sectorul nordic (de la brațul Chilia până la Capul Midia) — țărm jos, format din aluviuni, cu Delta Dunării, cordoane de nisip și lagune (complexul Razim–Sinoie);
- sectorul sudic (de la Capul Midia până la Vama Veche) — țărm înalt, cu faleze săpate în Podișul Dobrogei, întrerupte de plaje și de limanuri maritime (Techirghiol, Tașaul).
Aici se află principalele stațiuni de pe litoral: Mamaia, Eforie Nord și Eforie Sud, Costinești, Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn, 2 Mai și Vama Veche. Stațiunile combină turismul de vară cu cel balnear (nămolul de la Techirghiol).
Porturi, canale și resurse
Constanța este cel mai mare port al României și unul dintre cele mai mari porturi de la Marea Neagră. Alte porturi maritime sunt Mangalia, Midia și Sulina. Canalul Dunăre–Marea Neagră, între Cernavodă și Agigea (inaugurat în 1984), scurtează drumul navelor dintre Dunăre și portul Constanța, ocolind Delta. Prin Dunăre și canalul Rin–Main–Dunăre, portul Constanța este legat de Marea Nordului.
Marea Neagră oferă României:
- hidrocarburi — petrol și gaze naturale extrase de pe platoul continental, cu noi zăcăminte de gaze în ape adânci;
- resurse piscicole — stavrid, hamsie, șprot, calcan, rechinul mic (câinele de mare), dar și sturioni în zona Dunării;
- resurse turistice — plaje, climă însorită, nămoluri terapeutice;
- potențial energetic eolian — Dobrogea este una dintre zonele cu cel mai mare potențial eolian din țară.
În 2009, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a delimitat platoul continental și zonele economice exclusive dintre România și Ucraina, în zona Insulei Șerpilor, iar România a primit cea mai mare parte a suprafeței disputate.
Probleme de mediu
Marea Neagră se confruntă cu poluarea adusă de fluvii (îngrășăminte agricole, deșeuri industriale), cu eutrofizarea apelor din nord-vest, cu pescuitul excesiv și cu eroziunea plajelor din sectorul sudic, unde au fost construite diguri de protecție.
Repere cheie
- ● Bosfor – Marmara – Dardanele — legătura cu Marea Mediterană
- ● Strâmtoarea Kerci — legătura cu Marea Azov
- ● Șase state riverane — România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina
- ● Salinitate de circa 17–18‰ — și hidrogen sulfurat sub 150–200 m
- ● Litoral românesc, circa 245 km — împărțit de Capul Midia în două sectoare
- ● Constanța — cel mai mare port al României
- ● Canalul Dunăre–Marea Neagră — Cernavodă–Agigea, inaugurat în 1984
Cum apare la BAC
Marea Neagră apare la ambele hărți: la Subiectul I, pe harta Europei, poate fi marcată ea însăși sau una dintre strâmtori (Bosfor, Dardanele, Kerci), iar la Subiectul II, pe harta României, pot fi marcate portul Constanța, Capul Midia sau litoralul cu limanurile sale. Ți se poate cere și o caracteristică a apelor (salinitatea, hidrogenul sulfurat) sau o resursă. Greșeli frecvente: plasarea Dardanelelor direct la ieșirea din Marea Neagră (prima strâmtoare este Bosforul), includerea Republicii Moldova printre statele riverane (nu are ieșire la Marea Neagră) și confuzia dintre Marea Azov și Marea Marmara.
