Mediul înconjurător și peisajele Europei și României — rezumat BAC

Tema „Mediul înconjurător și peisajele Europei și României" leagă tot ce ai învățat despre relief, climă, ape și vegetație de activitatea omului. La BAC Geografie apare sub forma unor cerințe de explicare: de ce se degradează un peisaj, ce cauzează o problemă de mediu și ce măsuri o pot rezolva. Dacă înțelegi relația cauză – efect – soluție, poți răspunde la aproape orice întrebare din acest capitol.

Ce este mediul înconjurător și ce este un peisaj

Mediul înconjurător cuprinde ansamblul componentelor naturale (aer, apă, relief, sol, vegetație, faună) și al celor create de om, care interacționează între ele. Peisajul geografic este imaginea vizibilă a acestei interacțiuni într-un anumit teritoriu — „fața" unui loc, așa cum o percepi când îl privești.

După gradul de intervenție umană, peisajele se împart în:

• peisaje naturale — foarte puțin modificate de om (zona alpină, pădurile virgine, părți ale Deltei Dunării);
• peisaje antropizate — modificate parțial (terenuri agricole, pășuni, păduri exploatate);
• peisaje antropice — create aproape integral de om (orașe, zone industriale, cariere, lacuri de baraj).

Tipurile de peisaje din Europa

Peisajele Europei urmează, în mare, zonalitatea latitudinală a climei și a vegetației, de la nord la sud: tundra din nordul extrem, taigaua (pădurea de conifere) din Scandinavia și Rusia, pădurile de foioase din Europa Centrală și de Vest, stepa din sud-est (inclusiv sud-estul României) și vegetația mediteraneeană (arbuști veșnic verzi, măslini) din sud. Munții înalți — Alpi, Pirinei, Carpați — adaugă etajarea altitudinală: păduri de foioase, apoi conifere, apoi pajiști alpine.

Peisajele României

România are o mare varietate de peisaje pe o suprafață relativ mică, datorită reliefului dispus în trepte. Se disting:

• peisajul montan — Carpații, cu păduri de fag și molid, pajiști alpine și relief glaciar în masivele înalte (Făgăraș, Retezat, Rodna);
• peisajul de dealuri și podișuri — Subcarpații, Podișul Moldovei, Podișul Getic, cu livezi, vii și păduri de foioase;
• peisajul de câmpie — Câmpia Română și Câmpia de Vest, puternic transformate în terenuri agricole;
• peisajul de deltă și litoral — Delta Dunării și țărmul Mării Negre.

Probleme de mediu în Europa

• Poluarea aerului — din industrie, transport și încălzire; un exemplu istoric este marele smog de la Londra (1952). Emisiile de dioxid de sulf au produs ploi acide, care au afectat pădurile și lacurile din Scandinavia și Europa Centrală.
• Poluarea apelor — a fluviilor mari (Rin, Dunăre) și a mărilor închise sau semiînchise (Marea Baltică, Marea Mediterană, Marea Neagră), prin ape uzate și îngrășăminte agricole care duc la înmulțirea excesivă a algelor (eutrofizare).
• Accidentele nucleare — cel mai grav accident din Europa a avut loc la Cernobîl (Ucraina), în 1986; norul radioactiv a ajuns și deasupra României.
• Schimbările climatice — retragerea ghețarilor alpini, valuri de căldură, secete și incendii de vegetație, mai ales în sudul continentului.
• Pierderea biodiversității — prin urbanizare, agricultură intensivă și fragmentarea habitatelor de autostrăzi și căi ferate.

Probleme de mediu în România

• Poluarea industrială — exemplul clasic este Copșa Mică (județul Sibiu), unde emisiile de negru de fum și metale grele au înnegrit ani la rând vegetația și clădirile.
• Accidentul de la Baia Mare (2000) — o deversare de ape cu cianuri de la o exploatare minieră a ajuns în Tisa și apoi în Dunăre, afectând grav fauna acvatică și în statele vecine.
• Defrișările — tăierile excesive din Carpați favorizează eroziunea solului, alunecările de teren și inundațiile.
• Deșertificarea — în sudul Olteniei, pe nisipurile din zona Dăbuleni (cunoscută popular drept „Sahara Olteniei"), unde lipsa perdelelor de protecție și seceta au degradat terenurile.
• Deșeurile — rata scăzută de reciclare și depozitele neconforme rămân o problemă importantă.

Soluții și protecția mediului

Principalul instrument de protecție este rețeaua de arii naturale protejate. În România, primul parc național a fost Parcul Național Retezat, înființat în 1935. Delta Dunării este rezervație a biosferei din 1990, recunoscută de UNESCO, iar unele păduri seculare de fag din Carpații românești fac parte din patrimoniul natural mondial UNESCO. La nivel european, statele membre UE contribuie la rețeaua Natura 2000 și aplică directive comune privind aerul, apa și deșeurile. Alte soluții: împădurirea terenurilor degradate, filtre la coșurile industriale, energie regenerabilă, transport public și colectarea selectivă a deșeurilor.

Cum apare la BAC

Cerințele din acest capitol sunt de obicei de tip explicativ: „precizați o cauză a poluării apelor în Europa", „prezentați două consecințe ale defrișărilor" sau „numiți o măsură de protecție a mediului". Poți primi și o imagine sau o descriere de peisaj pe care trebuie să-l încadrezi într-un tip. Greșeli frecvente: răspunsuri prea generale („oamenii poluează"), confuzia între peisaj antropizat și antropic sau localizarea greșită a exemplelor (Cernobîl este în Ucraina, nu în Rusia). Un răspuns de punctaj maxim numește cauza, efectul și, dacă se cere, o soluție concretă.