Populația Europei: număr, densitate, îmbătrânire, migrații — rezumat BAC

Numărul de locuitori

Europa are în prezent o populație de circa 740 de milioane de locuitori (incluzând partea europeană a Rusiei), adică aproximativ o zecime din populația lumii. Ponderea Europei în populația mondială a scăzut continuu în ultimul secol, pentru că populația altor continente, mai ales a Asiei și a Africii, a crescut mult mai repede. Uniunea Europeană are, singură, circa 450 de milioane de locuitori.

Cele mai populate state ale Europei sunt Rusia (cu cea mai mare parte a populației în partea europeană), Germania (circa 83 de milioane de locuitori, cel mai populat stat al UE), apoi Franța, Regatul Unit și Italia, fiecare cu o populație cuprinsă între circa 59 și 68 de milioane. România avea, la recensământul din 2021, circa 19,05 milioane de locuitori. La polul opus se află microstatele: Vatican, Monaco, San Marino, Liechtenstein.

Densitatea și distribuția populației

Densitatea medie a Europei este de circa 70 de locuitori/km², mult peste media mondială, dar populația este repartizată foarte inegal. Factorii care explică această distribuție sunt clima, relieful, resursele și istoria dezvoltării economice.

Regiuni cu densitate mare

• Țările de Jos și Belgia — cele mai dens populate state mari ale Europei;
• valea Rinului și regiunea Ruhr din Germania;
• sud-estul Angliei, în jurul Londrei;
• nordul Italiei (Câmpia Padului) și regiunea Parisului;
• microstatele Monaco și Malta (Malta are cea mai mare densitate dintre statele UE).

Regiuni cu densitate mică

• nordul Scandinaviei și al Rusiei, din cauza climei reci;
• Islanda, cu doar câțiva locuitori pe km²;
• zonele montane înalte (Alpi, Pirinei) și zonele aride din nordul Mării Caspice.

Mișcarea naturală a populației

Mișcarea naturală se calculează ca diferență între natalitate (născuții vii la 1.000 de locuitori) și mortalitate (decesele la 1.000 de locuitori). Rezultatul se numește spor natural sau bilanț natural.

Europa are cea mai scăzută natalitate dintre continente. O femeie are, în medie, mai puțin de doi copii, astfel că rata fertilității este sub nivelul de înlocuire a generațiilor. În multe state, printre care Germania, Italia, Bulgaria și România, sporul natural este negativ: mor mai mulți oameni decât se nasc. Cauzele sunt urbanizarea, nivelul ridicat de educație și de participare a femeilor la muncă, costurile ridicate ale creșterii copiilor și amânarea vârstei primei nașteri. Speranța de viață este, în schimb, ridicată, în jur de 80 de ani în UE.

Îmbătrânirea demografică

Natalitatea scăzută și speranța de viață ridicată duc la îmbătrânirea demografică: crește ponderea persoanelor de peste 65 de ani și scade ponderea tinerilor. Piramida vârstelor are o bază îngustă și un vârf tot mai larg. Consecințele sunt importante: presiune asupra sistemului de pensii și de sănătate, lipsă de forță de muncă în unele domenii și nevoia de imigranți. Unele state încearcă să răspundă prin politici pro-natale (alocații, concedii parentale, creșe).

Migrațiile

Europa este azi una dintre principalele regiuni de imigrație ale lumii. Direcțiile principale sunt:

• migrația din afara Europei — din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia, spre Europa de Vest;
• migrația intra-europeană — din statele Europei Centrale și de Est (România, Polonia, Bulgaria) spre state cu salarii mai mari (Germania, Italia, Spania, Regatul Unit), favorizată de libera circulație în UE;
• migrația refugiaților — de exemplu, valul din 2015 (mai ales din Siria) și refugiații din Ucraina după invazia rusă din 2022.

Pentru statele de origine, emigrarea înseamnă pierdere de populație tânără și de specialiști, dar și bani trimiși acasă de cei plecați. Pentru statele de destinație, imigranții acoperă deficitul de forță de muncă.

Structura etnică, lingvistică și religioasă

Europa are o mare diversitate de popoare și limbi. Principalele grupe lingvistice sunt: romanice (română, italiană, franceză, spaniolă, portugheză), germanice (germană, engleză, olandeză, limbile scandinave), slave (rusă, polonă, cehă, sârbă, bulgară, ucraineană) și fino-ugrice (maghiară, finlandeză, estonă). Greaca și albaneza formează ramuri separate. Din punct de vedere religios, predomină creștinismul: catolic în vest și sud, protestant în nord, ortodox în est și sud-est.

Cum apare populația Europei la BAC

Tema apare frecvent la Subiectul III, sub formă de tabel sau grafic cu natalitate, mortalitate sau număr de locuitori pentru mai multe state. Ți se poate cere să calculezi sporul natural, să compari două state sau să explici o tendință (de exemplu, scăderea populației). Atenție la semnul rezultatului: dacă mortalitatea e mai mare decât natalitatea, sporul natural se scrie cu minus. Nu confunda sporul natural cu sporul migratoriu și precizează mereu unitatea de măsură (‰ sau locuitori/km²).