Poziția României în Europa și pe glob

România se află în emisfera nordică și în emisfera estică, în sud-estul Europei Centrale. În manuale vei găsi des formularea că țara noastră are o poziție „central-europeană” cu deschidere spre sud-estul continentului: este la contactul dintre Europa Centrală, Europa de Est și Peninsula Balcanică.

Două repere matematice sunt esențiale:

Tot ca poziție în Europa, se spune că România este situată la distanțe aproximativ egale față de țărmul Oceanului Atlantic și de Munții Ural, adică în partea centrală a continentului. Ora oficială este cea a fusului orar UTC+2 (ora Europei de Est), iar vara se trece la UTC+3.

Punctele extreme ale României

Punctele extreme sunt o întrebare clasică, pentru că îți arată că știi „marginile” hărții. Reține localitățile și județele:

Din aceste coordonate rezultă că teritoriul se întinde pe aproximativ 5° de latitudine și pe aproximativ 9° de longitudine. Distanța nord–sud este de circa 525 km, iar cea vest–est de circa 740 km. De aici vine forma aproape rotundă (elipsoidală) a teritoriului, cu Carpații în centru.

Suprafața și populația

Suprafața României este de circa 238.400 km² (valoarea folosită în majoritatea manualelor este 238.391 km²). Ca mărime, România este un stat mijlociu la nivel european și unul dintre cele mai mari state din Europa Centrală și de Sud-Est.

La recensământul din 2021, România avea circa 19,05 milioane de locuitori. Dacă un subiect îți cere densitatea, poți calcula singur: populația împărțită la suprafață dă aproximativ 80 de locuitori/km².

Limitele și granițele

Lungimea totală a granițelor României este de circa 3.150 km. Ele sunt de mai multe tipuri:

Litoralul românesc al Mării Negre măsoară circa 245 km, între brațul Chilia (nord) și Vama Veche (sud). Atenție: lungimea litoralului și lungimea graniței maritime sunt două valori diferite.

Cele trei elemente-cadru: Carpații, Dunărea, Marea Neagră

Poziția României este definită de trei elemente naturale pe care le vei întâlni în aproape orice capitol:

Munții Carpați

Formează un arc în centrul țării, iar restul reliefului se dispune concentric, în trepte, în jurul lor. România cuprinde cea mai mare parte a lanțului carpatic.

Fluviul Dunărea

Intră în țară la Baziaș și, pe circa 1.075 km, formează în cea mai mare parte granița sudică, apoi străbate Dobrogea de Nord până la vărsarea prin Delta Dunării.

Marea Neagră

Oferă României ieșire la ocean (prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, Marea Marmara și Marea Mediterană), deci acces la comerțul maritim mondial prin portul Constanța.

Ce consecințe are poziția geografică

La BAC poți primi o cerință de tipul „explicați influența poziției geografice asupra...”. Iată ideile de bază, pe care le poți dezvolta:

Repere cheie

Cum apare la BAC: poziția geografică vine rar ca subiect separat, dar stă în spatele multor cerințe. La Subiectul II poți avea de identificat pe hartă paralela de 45° sau meridianul de 25°, iar uneori trebuie să precizezi ce unitate de relief sau ce oraș se află lângă ele. La Subiectul III apar cerințe de explicare („influența poziției asupra climei”). Greșeli de evitat: nu confunda punctul extrem sudic (Zimnicea) cu cel estic (Sulina), nu spune că România este „în Europa de Est” fără nuanța „sud-estul Europei Centrale” și nu confunda lungimea litoralului (circa 245 km) cu granița maritimă.