Resursele naturale ale României: rezumat pentru BAC

Ce sunt resursele naturale și cum le clasifici

Resursele naturale sunt elementele mediului pe care omul le folosește în activitățile economice. Pentru BAC, cea mai utilă clasificare este după posibilitatea de refacere:

• resurse neregenerabile (epuizabile) — petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile, sarea, rocile de construcție;
• resurse regenerabile — energia apei, a vântului și a Soarelui, pădurile, solurile, apele, fauna.

România are o varietate mare de resurse pe un teritoriu relativ restrâns, datorită structurii geologice diverse: munți vechi cu roci cristaline și vulcanice, dar și depresiuni și câmpii acoperite de sedimente. Multe zăcăminte sunt însă exploatate de mult timp și au rezerve în scădere.

Resursele energetice: petrol și gaze naturale

Petrolul se găsește în rocile sedimentare din afara arcului carpatic:

• în Subcarpații de Curbură și Subcarpații Getici — de exemplu, în zona Prahovei (Câmpina, Moreni) și în Oltenia;
• în Podișul Getic și în Câmpia Română;
• în Câmpia de Vest;
• pe platoul continental al Mării Negre.

Exploatarea petrolului din România are o tradiție îndelungată, ceea ce explică rezervele mult mai mici decât în trecut.

Gazele naturale sunt de două tipuri. Gazul metan se află în principal în Depresiunea colinară a Transilvaniei, în domuri gazeifere, în zone precum Mediaș, Copșa Mică și Sărmășel. Gazele de sondă (asociate petrolului) se extrag împreună cu țițeiul, în aceleași regiuni. În ultimii ani, cele mai mari speranțe privesc zăcămintele de gaze din apele adânci ale Mării Negre.

Cărbunii

• Huila — cel mai valoros cărbune extras în România, în Depresiunea Petroșani (Valea Jiului), cu centre precum Petroșani, Lupeni și Vulcan; mai există și în Banat (Anina). Exploatarea s-a redus mult în ultimele decenii.
• Lignitul — cărbune de calitate inferioară, dar cu rezerve mari, în Podișul Getic și Subcarpații Getici (bazinul Motru–Rovinari, în Oltenia), exploatat în cariere și folosit în termocentrale.

Minereurile și rocile utile

Minereurile sunt legate de munți, mai ales de rocile vulcanice și cristaline:

• minereuri auro-argentifere — în Munții Apuseni (Munții Metaliferi, cu Roșia Montană și Brad) și în nord, în zona Baia Mare (Munții Gutâi);
• minereuri neferoase (plumb, zinc, cupru) — în zona Baia Mare–Baia Sprie–Cavnic, în Apuseni (cuprul de la Roșia Poieni) și în Banat (Moldova Nouă);
• minereu de fier — în Munții Poiana Ruscă (Ghelari), cu rezerve reduse;
• mangan — în Carpații Orientali, la Iacobeni (județul Suceava);
• bauxită — în Munții Pădurea Craiului (Apuseni), materia primă pentru aluminiu.

Dintre rocile utile, cele mai cunoscute sunt marmura de la Rușchița (Munții Poiana Ruscă), granitul din Munții Măcinului, calcarele folosite pentru ciment și var și argilele pentru materiale de construcție.

Sarea și apele minerale

Sarea este o resursă cu rezerve foarte mari, aflată în Subcarpați și la marginea Depresiunii Transilvaniei. Saline cunoscute sunt Slănic (Prahova), Praid, Târgu Ocna, Ocnele Mari, Ocna Dej, Turda și Cacica. Multe saline vechi au devenit obiective turistice și spații de tratament.

Apele minerale sunt deosebit de numeroase, mai ales în Carpații Orientali: Borsec, Vatra Dornei, Tușnad, Covasna (cunoscută și pentru mofete, emanații naturale de dioxid de carbon). Apele termale se găsesc la Băile Felix (lângă Oradea) și Băile Herculane (pe Valea Cernei). Acestea stau la baza turismului balnear.

Resursele regenerabile

• hidroenergia — râurile de munte și Dunărea; cea mai mare hidrocentrală este Porțile de Fier I, pe Dunăre, construită împreună cu Serbia (fosta Iugoslavie); alte amenajări importante: Vidraru (Argeș), Bicaz (Bistrița), Lotru;
• energia eoliană — cel mai mare potențial în Dobrogea, unde funcționează numeroase parcuri eoliene;
• energia solară — mai mare în sudul și sud-estul țării, unde numărul de zile însorite este ridicat;
• pădurile — acoperă peste un sfert din suprafața țării, în principal în Carpați și în dealurile înalte;
• solurile — cernoziomurile din Bărăgan, Dobrogea și Câmpia de Vest sunt printre cele mai fertile din Europa.

Pentru energia nucleară, România are centrala de la Cernavodă, pe Dunăre, care produce o parte importantă din electricitatea țării.

Cum apare la BAC

Resursele apar la Subiectul II sub forma „precizați o resursă de subsol specifică unității de relief marcate cu litera…” și la Subiectul III în itemi despre energie sau economie, uneori cu date statistice despre producție. Cheia este asocierea resursă–regiune. Greșeli frecvente: plasarea huilei în Oltenia (acolo este lignit; huila este în Valea Jiului), atribuirea gazului metan Subcarpaților (este specific Transilvaniei) și confuzia între resurse regenerabile și neregenerabile — cărbunii sunt neregenerabili, chiar dacă rezervele sunt mari.