Limite și poziție

Câmpia Română este cea mai întinsă câmpie din România și ocupă sudul și sud-estul țării. Limitele ei sunt:

Altitudinile scad de la circa 300 m în nord-vest, la contactul cu Podișul Getic și cu Subcarpații, până sub 20 m în est, în lunca Dunării și a Siretului. Pantele sunt foarte mici, de aceea râurile curg lent, cu meandre.

Cum s-a format

Câmpia Română s-a format pe locul unui fost bazin marin și lacustru, care a fost umplut treptat cu sedimente aduse de râurile din Carpați. După retragerea apelor, suprafața a fost acoperită cu un strat gros de loess și depozite loessoide, pe care s-au format cernoziomurile — cele mai fertile soluri din țară. Este, alături de Subcarpați și de Delta Dunării, una dintre cele mai tinere unități de relief ale României.

Subunitățile, de la vest la est

Câmpia Olteniei (vest de Olt)

Cuprinde câmpiile Blahniței, Băileștilor și Romanaților. În sudul Olteniei, pe terasele Dunării și ale Jiului, apar nisipuri și dune (de exemplu în zona Dăbuleni), unde se cultivă pepeni, viță-de-vie și se fac plantații de salcâm pentru fixarea nisipurilor. Orașe: Craiova (la limita cu Podișul Getic), Calafat, Băilești, Caracal.

Câmpiile din Muntenia de vest și centru (între Olt și Argeș)

Aici se află Câmpia Boianului, Câmpia Găvanu–Burdea, Câmpia Pitești, Câmpia Burnazului (în sud, spre Dunăre) și câmpiile de subsidență de la Titu. Orașe: Alexandria, Roșiorii de Vede, Turnu Măgurele, Giurgiu.

Câmpiile din centrul și nordul Munteniei

Câmpia Vlăsiei, unde se află Bucureștiul, era acoperită în trecut de păduri întinse (Codrii Vlăsiei). La nord, la contactul cu Subcarpații, se află câmpiile piemontane ale Târgoviștei și Ploieștilor, formate din pietrișurile aduse de râuri la ieșirea din deal.

Bărăganul și câmpiile din est

Estul Câmpiei Române este dominat de Bărăgan — cea mai uscată și mai netedă parte a câmpiei, cu Bărăganul Mostiștei (de sud), al Ialomiței și al Călmățuiului. Spre nord-est se întind Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului, Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Tecuciului. Orașe: Slobozia, Călărași, Brăila, Buzău, Râmnicu Sărat.

Lunca Dunării

De-a lungul fluviului se întinde Lunca Dunării, cu foste bălți, între care Balta Ialomiței și Balta Brăilei. Cea mai mare parte a fost îndiguită și desecată pentru agricultură; o porțiune păstrată în stare naturală este ocrotită ca Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.

Tipurile genetice de câmpii

O cerință des întâlnită este să precizezi tipul de câmpie. Reține clasificarea:

Lacuri, climă și vegetație

Lacurile Câmpiei Române sunt de mai multe tipuri:

Clima este temperat-continentală cu nuanțe de ariditate în est (Bărăgan): veri foarte calde, cu secete, ierni geroase cu viscole provocate de crivăț. În sud-vest (Oltenia) se simt influențele submediteraneene, cu ierni mai blânde. Vegetația naturală este de stepă (în Bărăgan) și silvostepă, iar în nord, de păduri de stejar.

Importanța economică

Repere cheie

Cum apare la BAC: la Subiectul II, Câmpia Română ocupă cea mai mare parte a sudului hărții, iar literele marchează de obicei o subunitate (Bărăgan, Câmpia Olteniei, Câmpia Vlăsiei), un lac sau un oraș. Cerințele tipice: numește subunitatea, precizează tipul genetic al câmpiei sau al lacului, o caracteristică a climei (ariditate, crivăț) ori o cultură agricolă specifică. Greșeli de evitat: nu confunda Câmpia Română cu Câmpia de Vest, nu numi Snagovul lac glaciar sau antropic (este liman fluvial) și nu plasa Craiova sau Pitești în mijlocul câmpiei — ambele sunt la contactul cu Podișul Getic.