Limite și poziție
Câmpia Română este cea mai întinsă câmpie din România și ocupă sudul și sud-estul țării. Limitele ei sunt:
- sud și est — Dunărea (granița cu Bulgaria și, în est, Dunărea care o separă de Dobrogea);
- nord — Podișul Getic (în vest) și Subcarpații Curburii (în centru);
- nord-est — Podișul Moldovei, cu limita aproximativ pe Siret;
- vest — Dunărea, în apropiere de Drobeta-Turnu Severin, unde câmpia se îngustează.
Altitudinile scad de la circa 300 m în nord-vest, la contactul cu Podișul Getic și cu Subcarpații, până sub 20 m în est, în lunca Dunării și a Siretului. Pantele sunt foarte mici, de aceea râurile curg lent, cu meandre.
Cum s-a format
Câmpia Română s-a format pe locul unui fost bazin marin și lacustru, care a fost umplut treptat cu sedimente aduse de râurile din Carpați. După retragerea apelor, suprafața a fost acoperită cu un strat gros de loess și depozite loessoide, pe care s-au format cernoziomurile — cele mai fertile soluri din țară. Este, alături de Subcarpați și de Delta Dunării, una dintre cele mai tinere unități de relief ale României.
Subunitățile, de la vest la est
Câmpia Olteniei (vest de Olt)
Cuprinde câmpiile Blahniței, Băileștilor și Romanaților. În sudul Olteniei, pe terasele Dunării și ale Jiului, apar nisipuri și dune (de exemplu în zona Dăbuleni), unde se cultivă pepeni, viță-de-vie și se fac plantații de salcâm pentru fixarea nisipurilor. Orașe: Craiova (la limita cu Podișul Getic), Calafat, Băilești, Caracal.
Câmpiile din Muntenia de vest și centru (între Olt și Argeș)
Aici se află Câmpia Boianului, Câmpia Găvanu–Burdea, Câmpia Pitești, Câmpia Burnazului (în sud, spre Dunăre) și câmpiile de subsidență de la Titu. Orașe: Alexandria, Roșiorii de Vede, Turnu Măgurele, Giurgiu.
Câmpiile din centrul și nordul Munteniei
Câmpia Vlăsiei, unde se află Bucureștiul, era acoperită în trecut de păduri întinse (Codrii Vlăsiei). La nord, la contactul cu Subcarpații, se află câmpiile piemontane ale Târgoviștei și Ploieștilor, formate din pietrișurile aduse de râuri la ieșirea din deal.
Bărăganul și câmpiile din est
Estul Câmpiei Române este dominat de Bărăgan — cea mai uscată și mai netedă parte a câmpiei, cu Bărăganul Mostiștei (de sud), al Ialomiței și al Călmățuiului. Spre nord-est se întind Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului, Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Tecuciului. Orașe: Slobozia, Călărași, Brăila, Buzău, Râmnicu Sărat.
Lunca Dunării
De-a lungul fluviului se întinde Lunca Dunării, cu foste bălți, între care Balta Ialomiței și Balta Brăilei. Cea mai mare parte a fost îndiguită și desecată pentru agricultură; o porțiune păstrată în stare naturală este ocrotită ca Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.
Tipurile genetice de câmpii
O cerință des întâlnită este să precizezi tipul de câmpie. Reține clasificarea:
- câmpii piemontane (de glacis) — Câmpia Ploieștilor, a Târgoviștei, a Piteștilor, a Tecuciului;
- câmpii de subsidență (care se scufundă lent, cu râuri cu meandre și zone mlăștinoase) — Câmpia Titu, Câmpia Gherghiței, Câmpia Buzăului, Câmpia Siretului Inferior;
- câmpii tabulare (netede, cu loess gros) — Bărăganul, Câmpia Burnazului, Câmpia Boianului;
- câmpii de terase — în Câmpia Olteniei, de-a lungul Dunării și Jiului;
- lunci — Lunca Dunării și luncile râurilor mari.
Lacuri, climă și vegetație
Lacurile Câmpiei Române sunt de mai multe tipuri:
- limanuri fluviale — Snagov, Căldărușani, formate prin bararea gurii unor văi;
- lacuri sărate în Bărăgan — Amara, Lacul Sărat (lângă Brăila), Balta Albă, folosite pentru tratamente balneare;
- lacuri de crov — mici depresiuni în loess, tipice Bărăganului;
- lacuri antropice — salba de lacuri de pe Colentina, în București.
Clima este temperat-continentală cu nuanțe de ariditate în est (Bărăgan): veri foarte calde, cu secete, ierni geroase cu viscole provocate de crivăț. În sud-vest (Oltenia) se simt influențele submediteraneene, cu ierni mai blânde. Vegetația naturală este de stepă (în Bărăgan) și silvostepă, iar în nord, de păduri de stejar.
Importanța economică
- agricultură — este principala regiune agricolă a țării: grâu, porumb, floarea-soarelui, legume; are cele mai mari suprafețe irigate;
- populație și orașe — aici se află Bucureștiul, capitala și cel mai mare oraș (circa 1,7 milioane de locuitori la recensământul din 2021), precum și Ploiești, Craiova, Brăila, Buzău;
- resurse — petrol și gaze naturale în unele zone (mai ales în nord, spre Subcarpați) și materiale de construcție (nisipuri, pietrișuri, argile);
- transporturi — relieful plat a favorizat autostrăzile și căile ferate dinspre București spre porturi și spre restul țării.
Repere cheie
- ● Câmpia Română — cea mai întinsă câmpie din România, în sud și sud-est
- ● Bărăganul — partea cea mai netedă și mai uscată, câmpie tabulară
- ● Câmpia Ploieștilor — exemplu de câmpie piemontană
- ● Câmpia Siretului Inferior — exemplu de câmpie de subsidență
- ● Snagov, Căldărușani — limanuri fluviale
- ● Amara, Lacul Sărat — lacuri sărate din Bărăgan
- ● Loess și cernoziomuri — baza agriculturii
- ● București, circa 1,7 mil. loc. (2021) — în Câmpia Vlăsiei
Cum apare la BAC: la Subiectul II, Câmpia Română ocupă cea mai mare parte a sudului hărții, iar literele marchează de obicei o subunitate (Bărăgan, Câmpia Olteniei, Câmpia Vlăsiei), un lac sau un oraș. Cerințele tipice: numește subunitatea, precizează tipul genetic al câmpiei sau al lacului, o caracteristică a climei (ariditate, crivăț) ori o cultură agricolă specifică. Greșeli de evitat: nu confunda Câmpia Română cu Câmpia de Vest, nu numi Snagovul lac glaciar sau antropic (este liman fluvial) și nu plasa Craiova sau Pitești în mijlocul câmpiei — ambele sunt la contactul cu Podișul Getic.