Câmpia de Vest și Dealurile de Vest: rezumat pentru BAC

Unde se află: așezarea și limitele

În vestul României, relieful coboară în trepte de la Carpații Occidentali spre granița cu Ungaria și Serbia. Prima treaptă, de la poalele munților, este formată din Dealurile de Vest, iar a doua, cea mai joasă, din Câmpia de Vest. Ambele se întind pe direcția nord–sud, de la Valea Someșului până la Dunăre, și fac parte, la scară europeană, din marginea estică a Câmpiei Panonice.

Limitele sunt ușor de reținut: la est, Dealurile de Vest se sprijină pe Munții Apuseni și pe Munții Banatului; la vest, Câmpia de Vest ajunge până la granița de stat. La nord, unitățile se continuă spre Câmpia Someșului, iar la sud, spre Dunăre și granița cu Serbia.

Cum s-au format

În trecutul geologic, în locul actualei Câmpii Panonice se afla un lac întins (Lacul Panonic). Pe măsură ce acesta s-a retras, râurile care coborau din Carpații Occidentali au depus pietrișuri, nisipuri și argile. Partea mai înaltă, de lângă munți, a fost fragmentată de văi și a devenit treapta de dealuri; partea mai joasă, acoperită de aluviuni, a devenit câmpie. De aceea, între cele două unități nu există o limită bruscă, ci o trecere treptată.

Dealurile de Vest: subdiviziuni și trăsături

Dealurile de Vest au altitudini modeste, în general între circa 200 și 500 m, și pătrund adânc spre est, pe văile râurilor, formând așa-numitele depresiuni-golf. Acestea sunt „golfuri” de relief jos care intră între masivele Munților Apuseni, de exemplu Depresiunea Beiușului (pe Crișul Negru) sau Depresiunea Zarandului (pe Crișul Alb).

Pentru BAC, reține subdiviziunile principale, de la nord la sud:

• Dealurile Silvaniei (în Sălaj), cu măguri de roci vechi, precum Măgura Șimleului;
• Dealurile Crișanei, între Barcău și Mureș, străbătute de cele trei Crișuri;
• Dealurile Banatului, la sud de Mureș, cu Dealurile Lipovei și Dealurile Buziașului.

Versanții însoriți și solurile potrivite au favorizat viticultura și pomicultura. Podgoriile din zona Aradului (Miniș–Măderat) sunt un exemplu clasic de valorificare agricolă a acestei trepte.

Câmpia de Vest: subdiviziuni și trăsături

Câmpia de Vest este a doua câmpie ca mărime a României, după Câmpia Română. Altitudinile sunt foarte mici, de regulă sub 200 m, iar spre granița de vest coboară sub 100 m. Geografii o împart în:

• câmpii înalte (de glacis sau piemontane), aflate lângă dealuri, de exemplu Câmpia Vingăi sau Câmpia Careiului, cu nisipuri și dune fixate;
• câmpii joase (de subsidență și divagare), unde râurile își schimbau des cursul, cu foste zone mlăștinoase, de exemplu Câmpia Ierului sau Câmpia Timișului.

Pe hartă, o poți descrie și pe sectoare, după râurile care o traversează: Câmpia Someșului (nord), Câmpia Crișurilor (centru-nord), Câmpia Mureșului (centru) și Câmpia Timișului sau a Banatului (sud). Multe zone joase au fost desecate și îndiguite pentru agricultură; exemplul cel mai cunoscut este canalul Bega, amenajat încă din secolul al XVIII-lea.

Râuri, climă și vegetație

Râurile care traversează vestul țării aparțin grupei vestice și își continuă cursul în Ungaria sau Serbia, spre Tisa (Timișul ajunge direct în Dunăre): Someșul, Crasna, Barcăul, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul, Bega și Timișul. Mureșul este cel mai lung dintre ele și unul dintre cele mai lungi râuri ale țării.

Clima este temperat-continentală cu influențe oceanice (aerul umed vine dinspre vest), iar în sud, în Banat, apar și influențe submediteraneene, cu ierni mai blânde. Vegetația naturală era alcătuită din silvostepă în câmpie și păduri de stejar la contactul cu dealurile, dar cea mai mare parte a câmpiei este azi teren agricol. Solurile fertile (cernoziomuri și soluri aluviale în lunci) susțin culturile de cereale, plante tehnice și legume.

Resurse și orașe

Resursa specifică cea mai cunoscută a vestului este apa termală: stațiunile Băile Felix și 1 Mai, lângă Oradea, sunt printre cele mai cunoscute din țară. În subsol există și zăcăminte de petrol și gaze naturale, exploatate în Câmpia de Vest.

Orașele mari sunt așezate, de regulă, la contactul dintre câmpie și dealuri sau pe râuri: Timișoara (pe Bega), Arad (pe Mureș), Oradea (pe Crișul Repede) și Satu Mare (pe Someș). În Dealurile de Vest se află orașe precum Zalău și Șimleu Silvaniei, iar Lugojul, pe Timiș, se află la contactul dealurilor cu câmpia. Această poziție de contact a favorizat schimbul de produse între zonele de munte, deal și câmpie.

Cum apare la BAC

La Subiectul II, pe harta fizică a României, vestul țării apare frecvent prin litere sau cifre puse pe o unitate de relief, un râu sau un oraș. Ți se poate cere să numești unitatea de relief marcată, râul care trece prin orașul indicat sau o caracteristică a climei. Greșeala tipică este confuzia dintre Câmpia de Vest și Dealurile de Vest: pe hartă, dealurile au o culoare mai închisă și sunt lipite de munți, iar câmpia, mai deschisă, se întinde până la graniță. A doua greșeală frecventă este atribuirea influențelor submediteraneene întregului vest — ele sunt specifice mai ales Banatului, nu Crișanei sau zonei Satu Mare.