Caracteristicile generale ale rețelei de râuri
Rețeaua hidrografică a României are două trăsături esențiale. Prima: este radiar-divergentă — majoritatea râurilor izvorăsc din Carpați și curg spre exterior, în toate direcțiile, la fel ca razele unei roți. A doua: este colectată aproape în totalitate de Dunăre, direct sau prin intermediul Tisei (pe teritoriul Ungariei și Serbiei). Doar câteva râuri mici din Dobrogea se varsă direct în Marea Neagră sau în lacurile litorale.
Dunărea curge pe teritoriul sau la granița României pe circa 1.075 km, de la Baziaș până la vărsarea în Marea Neagră, și primește apa râurilor românești pe stânga.
Grupele de râuri
După direcția de curgere față de arcul carpatic, râurile se împart în grupe. Aceasta este schema cea mai utilă pentru BAC:
- grupa de nord — Vișeul, Iza, Tisa (pe graniță) și Someșul, spre Tisa;
- grupa de vest — Crasna, Barcăul, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul, Bega, Timișul;
- grupa de sud-vest — Caraș, Nera, Cerna, care se varsă direct în Dunăre în zona Banatului;
- grupa de sud — Jiul, Oltul, Vedea, Argeșul, Ialomița, toate afluenți direcți ai Dunării;
- grupa de est — Siretul și Prutul, cu afluenții lor;
- grupa de sud-est (Dobrogea) — râuri scurte, precum Casimcea, Taița și Telița, cu debite mici.
Cele mai lungi râuri din România
Lungimile diferă puțin de la o sursă la alta, așa că reține ordinea și valorile aproximative:
- Mureșul — circa 760 km pe teritoriul României, cel mai lung râu interior; izvorăște din Munții Hășmaș și iese din țară spre Ungaria;
- Prutul — circa 740 km de curs pe granița cu Republica Moldova; izvorăște din Ucraina;
- Oltul — circa 615 km, cel mai lung râu care curge în întregime pe teritoriul României; izvorăște tot din Munții Hășmaș;
- Siretul — circa 560 km pe teritoriul României; izvorăște din Ucraina.
Urmează râuri mai scurte, dar importante: Ialomița, Someșul, Argeșul, Jiul, Buzăul și Bistrița.
Bazinele mari și afluenții principali
Siretul
Siretul are cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul țării și adună apele din Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Afluenții de pe dreapta vin din munți: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotușul, Putna, Râmnicu Sărat, Buzăul. Pe stânga primește Bârladul. Se varsă în Dunăre lângă Galați.
Prutul
Prutul formează granița cu Republica Moldova și se varsă în Dunăre la est de Galați. Cel mai important afluent de pe teritoriul României este Jijia, care primește Bahluiul, râul care trece prin Iași.
Oltul
Oltul străbate depresiunile Ciuc, Brașov și Făgăraș, traversează Carpații Meridionali prin defileul Turnu Roșu–Cozia și se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele. Principalii afluenți sunt Râul Negru, Cibinul, Lotrul și Oltețul.
Mureșul și Someșul
Mureșul trece prin Defileul Toplița–Deda, apoi prin Târgu Mureș, Alba Iulia, Deva și Arad; afluenți importanți sunt Târnavele, Arieșul și Strei. Someșul se formează la Dej, prin unirea Someșului Mare (din Munții Rodnei) cu Someșul Mic (din Munții Apuseni, pe care se află Clujul).
Jiul și Argeșul
Jiul se formează din Jiul de Est și Jiul de Vest, la Livezeni, traversează Carpații Meridionali prin Defileul Jiului și trece prin Craiova. Argeșul izvorăște din Munții Făgăraș, alimentează lacul Vidraru, trece prin Pitești și primește Dâmbovița, râul Bucureștiului.
Regimul de scurgere
Râurile României au ape mari primăvara, când se topește zăpada și cad ploi bogate, și ape mici vara târziu, toamna și iarna. Viiturile (creșteri bruște ale nivelului) pot produce inundații, mai ales în bazinele Siretului și Prutului. Pentru a regulariza debitele și a produce energie, pe multe râuri s-au construit baraje și lacuri de acumulare: Vidraru pe Argeș, Izvorul Muntelui pe Bistrița, salba de lacuri de pe Olt.
Repere cheie
- ● Rețea radiar-divergentă — râurile pornesc din Carpați spre exterior
- ● Dunărea, circa 1.075 km — colectorul aproape tuturor râurilor țării
- ● Mureșul — cel mai lung râu interior, izvorăște din Munții Hășmaș
- ● Oltul — cel mai lung râu cu curs în întregime pe teritoriul României
- ● Siretul — cel mai mare bazin hidrografic, afluenți din Carpații Orientali
- ● Prutul — graniță cu Republica Moldova, afluent principal Jijia
- ● Dâmbovița — afluent al Argeșului, trece prin București
Cum apare la BAC
La Subiectul II, râurile sunt cel mai des marcate pe harta fizică prin cifre, iar tu trebuie să le numești, să precizezi unde se varsă sau să indici orașul străbătut. O cerință tipică: „Precizați numele râului marcat cu cifra 3 pe hartă” sau „Numiți un afluent al râului Siret”. Greșeli de evitat: confuzia Siretului cu Prutul (Prutul este cel de pe graniță, mai la est), plasarea Dâmboviței ca afluent direct al Dunării (se varsă în Argeș) și încurcarea Crișurilor între ele — de la nord la sud ai Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb.
