Ce caracterizează rețeaua hidrografică a Europei
Europa are o rețea de râuri densă și bogată în apă, datorită climei temperate cu precipitații repartizate tot anul. Fluviile nu sunt la fel de lungi ca marile fluvii ale Asiei sau Americii, dar multe sunt navigabile și legate între ele prin canale, ceea ce le face foarte importante pentru transport și economie. Cele mai lungi fluvii curg prin Câmpia Europei de Est, unde relieful jos le permite trasee lungi și line.
Cel mai ușor le înveți grupându-le după bazinul în care se varsă: Marea Caspică, Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Nordului, Oceanul Atlantic, Marea Mediterană și Oceanul Arctic.
Fluviile din estul Europei
- Volga (circa 3.530 km) — cel mai lung fluviu al Europei. Izvorăște din Podișul Valdai, curge prin Rusia și se varsă în Marea Caspică printr-o deltă mare. Pe malurile ei se află orașe ca Nijni Novgorod, Kazan, Samara și Volgograd.
- Ural (circa 2.400 km) — izvorăște din Munții Ural și se varsă tot în Marea Caspică; este folosit și ca limită convențională între Europa și Asia.
- Nipru (circa 2.200 km) — străbate Rusia, Belarus și Ucraina, trece prin Kiev și se varsă în Marea Neagră.
- Don (circa 1.900 km) — se varsă în Marea Azov.
- Nistru — curge prin Ucraina și Republica Moldova și se varsă în Marea Neagră.
- Peciora și Dvina de Nord — se varsă spre Oceanul Arctic (Marea Barents, respectiv Marea Albă).
Fluviile Europei Centrale și de Vest
- Dunărea (circa 2.860 km) — al doilea fluviu ca lungime din Europa, izvorăște din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră. Despre ea ai un articol separat.
- Rinul (circa 1.230 km) — izvorăște din Alpii Elvețieni, trece prin Lacul Constanța, formează granița Franța–Germania pe o porțiune, străbate Germania (Köln, Düsseldorf) și se varsă în Marea Nordului, în Țările de Jos, lângă Rotterdam. Este cel mai circulat fluviu navigabil al Europei.
- Elba — izvorăște din Cehia, trece prin Dresda și Hamburg și se varsă în Marea Nordului.
- Oder (Odra) — formează o parte din granița Germania–Polonia și se varsă în Marea Baltică.
- Vistula — cel mai lung râu al Poloniei, trece prin Cracovia și Varșovia și se varsă în Marea Baltică.
- Loara — cel mai lung râu al Franței, se varsă în Oceanul Atlantic.
- Sena — trece prin Paris și se varsă în Canalul Mânecii.
- Tamisa — trece prin Londra și se varsă în Marea Nordului printr-un estuar.
Fluviile din sudul Europei
- Ronul — izvorăște din Alpii Elvețieni, trece prin Lacul Geneva și Lyon și se varsă în Marea Mediterană printr-o deltă.
- Padul (Po) — cel mai lung râu al Italiei, străbate Câmpia Padului și se varsă în Marea Adriatică.
- Tibrul — trece prin Roma și se varsă în Marea Tireniană.
- Tajo (Tejo) — cel mai lung râu din Peninsula Iberică, trece pe lângă Toledo și se varsă în Oceanul Atlantic la Lisabona.
- Ebro — în nord-estul Spaniei, se varsă în Marea Mediterană.
Râurile mediteraneene au un regim neregulat: ape mari iarna, când plouă, și debite foarte scăzute vara, în sezonul secetos.
Lacurile Europei
Cele mai multe lacuri mari ale Europei sunt de origine glaciară, formate în urma retragerii calotei de gheață cuaternare. De aceea sunt concentrate în nord și în Alpi.
- Ladoga — cel mai mare lac al Europei, în nord-vestul Rusiei, lângă Sankt Petersburg; urmează Onega, tot în Rusia.
- Vänern — cel mai mare lac din Suedia și din Uniunea Europeană.
- Finlanda — supranumită „țara celor o mie de lacuri", cu zeci de mii de lacuri glaciare (de exemplu, Saimaa).
- Lacurile alpine — Geneva (Leman), Constanța (Bodensee), Garda, Como și Maggiore.
- Balaton — în Ungaria, cel mai mare lac din Europa Centrală.
- Ohrid și Prespa — lacuri de origine tectonică, la granița dintre Macedonia de Nord și Albania; Ohrid este unul dintre cele mai vechi lacuri din Europa.
- Lacuri vulcanice — în craterele vechi din centrul Italiei (de exemplu, Bolsena).
Marea Caspică, la limita dintre Europa și Asia, este de fapt cea mai mare întindere de apă închisă de pe Glob, numită „mare" din cauza dimensiunilor și a apei sărate.
Repere cheie
- ● Volga, circa 3.530 km — cel mai lung fluviu al Europei, se varsă în Marea Caspică
- ● Dunărea, circa 2.860 km — al doilea fluviu ca lungime, se varsă în Marea Neagră
- ● Rinul — din Alpii Elvețieni în Marea Nordului, cel mai circulat fluviu navigabil
- ● Sena – Paris, Tamisa – Londra, Tibrul – Roma — perechi des întâlnite la grile
- ● Ladoga — cel mai mare lac al Europei
- ● Vänern — cel mai mare lac al Uniunii Europene
- ● Balaton — cel mai mare lac din Europa Centrală
Cum apar fluviile și lacurile la BAC
La Subiectul I, pe harta Europei sunt marcate de obicei un fluviu și un lac, iar tu trebuie să le numești, să precizezi marea în care se varsă fluviul sau un oraș străbătut de el. Greșelile frecvente: să încurci Elba cu Oderul (Oderul e mai la est, la granița cu Polonia), să spui că Volga se varsă în Marea Neagră (se varsă în Marea Caspică) sau să confunzi Nipru cu Nistru. Urmărește fiecare fluviu pe hartă de la izvor la vărsare și leagă-l de statele pe care le traversează.