Date generale despre Dunăre
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga, cu o lungime de circa 2.860 km, și are un bazin hidrografic de peste 800.000 km². Este considerat cel mai „internațional" fluviu al lumii, pentru că traversează sau mărginește 10 state și trece prin 4 capitale. Curge, în general, de la vest la est, din Europa Centrală până la Marea Neagră, și a fost dintotdeauna o axă de comerț și de legătură între popoare.
Izvorul și cursul superior
Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Schwarzwald), în sud-vestul Germaniei, prin unirea a două pâraie, Breg și Brigach, la Donaueschingen. În cursul superior curge prin sudul Germaniei (orașele Ulm, Regensburg, Passau) și prin Austria (Linz, Viena). Pe acest sector are pantă mai mare și primește afluenți alpini bogați în apă, precum Innul, care se varsă în Dunăre la Passau, la granița germano-austriacă.
Cursul mijlociu
După ce trece de Viena, Dunărea ajunge la Bratislava, capitala Slovaciei, apoi formează granița dintre Slovacia și Ungaria și cotește brusc spre sud, traversând Budapesta. Curge apoi prin Câmpia Panonică, pe teritoriul Ungariei, mărginește Croația și intră în Serbia, unde trece prin Belgrad. În acest sector, fluviul are pantă mică, meandre și lunci largi.
Pe teritoriul Serbiei primește doi afluenți importanți: Tisa, cel mai lung afluent al Dunării, care adună apele din nordul și vestul României prin Someș, Crișuri și Mureș, și Sava, afluentul cu cel mai mare debit, care se varsă în Dunăre chiar la Belgrad.
Dunărea pe teritoriul României
Dunărea intră în România la Baziaș și străbate țara pe circa 1.075 km, până la vărsarea în Marea Neagră, fiind în mare parte graniță naturală: cu Serbia, apoi cu Bulgaria, iar în est cu Republica Moldova (pe o porțiune foarte scurtă) și cu Ucraina (inclusiv pe brațul Chilia). Pe traseul românesc se disting câteva sectoare:
- Defileul Dunării (Baziaș – Gura Văii) — cel mai lung defileu din Europa, unde fluviul taie Carpații; aici se află Cazanele Dunării, porțiunea cea mai îngustă, și barajul și hidrocentrala Porțile de Fier I, construite împreună cu Serbia (fosta Iugoslavie);
- Sectorul pontic sudic (Gura Văii – Călărași) — Dunărea mărginește Câmpia Română, cu orașe ca Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu și Oltenița; aici primește Jiul, Oltul, Argeșul și Ialomița;
- Sectorul bălților (Călărași – Brăila) — fluviul se desparte în brațe care închid Balta Ialomiței și Balta Brăilei, azi în mare parte îndiguite;
- Sectorul maritim (Brăila – Sulina) — accesibil navelor maritime, cu porturile Brăila, Galați și Tulcea; aici primește Siretul și Prutul;
- Delta Dunării — unde fluviul se varsă în Marea Neagră.
Podurile peste Dunăre care leagă România de Bulgaria sunt Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei) și Calafat – Vidin.
Vărsarea: Delta Dunării
La Ceatal Chilia, Dunărea se desparte în două brațe, iar apoi un braț se mai ramifică, rezultând cele trei brațe principale:
- Chilia — în nord, cel mai lung și cu cel mai mare debit, formează granița cu Ucraina;
- Sulina — la mijloc, cel mai scurt, rectificat și adâncit pentru navigația maritimă;
- Sfântu Gheorghe — în sud, cu meandre mari.
Delta Dunării este a doua deltă ca mărime din Europa, după Delta Volgăi, și este protejată ca Rezervație a Biosferei, înscrisă în patrimoniul UNESCO.
Importanța economică a Dunării
Dunărea este o cale navigabilă majoră, legată prin Canalul Rin–Main–Dunăre de Marea Nordului, ceea ce creează o axă de transport fluvial între Rotterdam și Marea Neagră. Pe teritoriul României, Canalul Dunăre–Marea Neagră (Cernavodă – Agigea) scurtează drumul navelor spre portul Constanța. Fluviul mai este folosit pentru hidroenergie (Porțile de Fier I și II), pentru alimentarea cu apă, irigații, pescuit și turism.
Repere cheie
- ● Circa 2.860 km — al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga
- ● Izvor: Munții Pădurea Neagră — Germania
- ● 10 state — Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina
- ● 4 capitale — Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad
- ● Tisa — cel mai lung afluent; Sava — afluentul cu cel mai mare debit
- ● Circa 1.075 km în România — de la Baziaș până la vărsare
- ● Brațele Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe — vărsarea în Marea Neagră
Cum apare Dunărea la BAC
Dunărea poate apărea la Subiectul I, pe harta Europei (ți se cere să numești fluviul, o capitală de pe malul lui sau marea în care se varsă), dar și la Subiectul II, pe harta României (un oraș-port, un afluent sau un braț din deltă). Cele mai frecvente greșeli: să incluzi Praga printre capitale (Praga este pe Vltava), să uiți Bratislava sau să spui că Dunărea izvorăște din Alpi. Pe harta României, nu confunda brațul Sulina, cel din mijloc, cu Sfântu Gheorghe, cel din sud.
