Clima României: etaje, influențe și valori extreme — rezumat pentru BAC

Tipul de climă: temperat-continentală de tranziție

România are o climă temperat-continentală de tranziție. „Temperată” pentru că se află în zona de climă temperată a emisferei nordice, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord (paralela de 45° N trece prin țară). „De tranziție” pentru că se află între Europa de Vest, cu climă oceanică, și Europa de Est, cu climă continentală mai aspră. Rezultatul este un climat cu patru anotimpuri bine conturate, cu veri calde și ierni reci.

Clima depinde de câțiva factori: poziția geografică (latitudinea), circulația generală a maselor de aer, relieful (mai ales arcul Carpaților) și prezența Mării Negre.

Influențele climatice: pe regiuni

Pe fondul general, diferite regiuni primesc influențe diferite. Aceasta este partea cea mai importantă pentru BAC:

• influențe oceanice — în vestul și centrul țării (Crișana, Maramureș, Transilvania): aer umed, precipitații mai bogate, temperaturi moderate;
• influențe submediteraneene — în sud-vest (Banat, sudul Olteniei): ierni blânde, veri calde, uneori două maxime de precipitații pe an;
• influențe continentale (de ariditate) — în est și sud-est (Moldova, Bărăgan, Dobrogea): veri fierbinți și secetoase, ierni geroase, precipitații reduse;
• influențe baltice (scandinavo-baltice) — în nordul țării (nordul Moldovei, Maramureș): aer mai rece și umed, ierni mai lungi;
• influențe pontice — pe litoral și în Delta Dunării: Marea Neagră moderează temperaturile, iar ploile sunt puține.

Carpații funcționează ca o barieră: opresc parțial aerul umed venit dinspre vest și protejează Transilvania de aerul rece din est. De aceea, Moldova și Bărăganul, aflate „în umbra” munților față de vest, sunt mai secetoase.

Temperatura și etajele climatice

Temperatura medie anuală scade odată cu altitudinea. În Câmpia Română, în sudul Olteniei și pe litoral ajunge la circa 11°C, în zona de dealuri și podișuri este în jur de 8–10°C, iar pe vârfurile cele mai înalte ale Carpaților coboară sub 0°C. Pe această bază se disting trei etaje climatice:

• etajul climatic de câmpie — cel mai cald și mai uscat;
• etajul climatic de dealuri și podișuri — temperaturi moderate, precipitații medii;
• etajul climatic de munte — rece și umed, cu ierni lungi și strat de zăpadă persistent.

Un fenomen specific depresiunilor intramontane este inversiunea de temperatură: iarna, aerul rece și greu se acumulează pe fundul depresiunilor, unde este mai frig decât pe versanții din jur. Depresiunile Brașovului și Ciucului sunt exemple clasice.

Precipitațiile

Precipitațiile urmează aceeași regulă: cresc cu altitudinea și scad de la vest la est. Pe culmile Carpaților depășesc 1.200 mm pe an, în dealurile vestice sunt mai bogate decât în cele estice, iar în Bărăgan, Dobrogea și Delta Dunării coboară sub 400–500 mm pe an. Cele mai reduse cantități se înregistrează pe litoral și în deltă. Cele mai multe ploi cad, de regulă, la începutul verii, iar secetele afectează mai ales sud-estul țării.

Vânturile

Pe lângă vânturile de vest, care aduc aer umed, în România apar vânturi locale cunoscute:

• Crivățul — vânt rece și uscat din nord-est, iarna, în Moldova, Bărăgan și Dobrogea; provoacă viscole;
• Austrul — vânt uscat din sud-vest, în sudul și sud-vestul țării; vara accentuează seceta;
• Băltărețul — vânt cald și umed din sud, care aduce ploi în Câmpia Română;
• Foehnul — vânt cald și uscat, care coboară pe versanții munților (de exemplu, pe versantul nordic al Munților Făgăraș și în Subcarpații de Curbură);
• briza — pe litoralul Mării Negre, cu schimbarea direcției între zi și noapte.

Valorile extreme

Două cifre apar frecvent în manuale și la examen:

• temperatura maximă absolută: 44,5°C, înregistrată la Ion Sion (județul Brăila, în Bărăgan), la 10 august 1951;
• temperatura minimă absolută: −38,5°C, înregistrată la Bod (lângă Brașov, în Depresiunea Brașovului), la 25 ianuarie 1942.

Observă că minima nu a fost înregistrată pe un vârf de munte, ci într-o depresiune — tocmai din cauza inversiunilor de temperatură. Maxima, în schimb, este în Bărăgan, regiunea cu cele mai puternice influențe de ariditate.

Cum apare la BAC

Clima apare în mai multe forme: la Subiectul II ți se poate cere tipul de influență climatică dintr-o regiune marcată pe hartă sau un vânt specific, iar la Subiectul III poți primi date climatice (temperaturi, precipitații) pe care trebuie să le compari și să le explici. Cerințele de tip „precizați două cauze ale diferențelor climatice dintre Banat și Moldova” cer factori, nu doar descrieri: poziția față de Carpați, masele de aer dominante, altitudinea. Greșeli frecvente: asocierea influențelor submediteraneene cu Dobrogea (sunt în sud-vest, nu în sud-est), plasarea minimei absolute pe un vârf de munte și confuzia dintre Crivăț (nord-est, rece) și Austru (sud-vest, uscat).