Limite și poziție
Podișul Moldovei ocupă nord-estul României și este cea mai întinsă unitate de podiș a țării. Limitele lui sunt:
- nord — granița cu Ucraina;
- est — râul Prut, granița cu Republica Moldova (podișul continuă și dincolo de Prut);
- sud — Câmpia Română (zona Siretului inferior și a Covurluiului);
- vest — Subcarpații Moldovei și Carpații Orientali (Obcinele Bucovinei).
Altitudinile sunt moderate, de regulă între 100 și 600 m. Cele mai mari înălțimi se află în nord-vest, în Podișul Sucevei, unde se apropie de 700 m, iar cele mai mici în Câmpia Moldovei și în sud.
Structura monoclinală și relieful de cueste
Podișul Moldovei este format din straturi sedimentare (argile, marne, nisipuri, gresii, calcare) așezate peste o fundație veche și rigidă. Straturile sunt ușor înclinate de la nord-vest spre sud-est — aceasta se numește structură monoclinală.
Din cauza acestei structuri s-a format un relief tipic de cueste: dealuri cu un versant abrupt (numit în Moldova „coastă”) și unul prelung, în pantă lină, pe direcția înclinării stratelor. Exemplul clasic este Coasta Iașului, la sud de orașul Iași. Pe versanții abrupți sunt frecvente alunecările de teren.
Subunitățile Podișului Moldovei
Podișul Sucevei (nord-vest)
Este partea cea mai înaltă, între Carpați și valea Siretului. Cuprinde Podișul Dragomirnei, Dealul Mare–Hârlău, Depresiunea Rădăuți și culoarul văii Siretului. Orașe: Suceava, Rădăuți, Fălticeni.
Câmpia Moldovei (nord-est)
Este cunoscută și drept Câmpia Jijiei, după râul care o drenează. Este o „câmpie” deluroasă joasă, cu altitudini mici (în general sub 200 m), cu soluri fertile (cernoziomuri) și cu foarte multe iazuri construite pe râurile mici. Aici se află Iașiul și Botoșaniul.
Podișul Bârladului (centru și sud)
Este cea mai mare subunitate, drenată de râul Bârlad. Cuprinde Podișul Central Moldovenesc (cel mai înalt sector din sud), Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Depresiunea Huși și Podișul Covurluiului, spre Galați. Orașe: Vaslui, Bârlad, Huși.
Râuri și lacuri
Podișul este drenat de două râuri mari, paralele, care curg de la nord la sud spre Dunăre:
- Siretul — în vest, care adună apele din Carpații Orientali prin afluenții săi Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, iar din podiș pe Bârlad;
- Prutul — în est, cu afluentul Jijia (care primește Bahluiul, râul care trece prin Iași).
Pe Prut se află lacul de acumulare Stânca–Costești. În Câmpia Moldovei există sute de iazuri, printre care Dracșani (pe Sitna), considerat cel mai mare iaz din țară. Iazurile sunt folosite pentru piscicultură, irigații și reducerea viiturilor.
Clima și vegetația
Clima are o nuanță de ariditate și influențe continentale mai puternice decât în vestul țării: ierni geroase, cu viscole, veri calde și secetoase, precipitații reduse, mai ales în sud. Vânturile reci de iarnă din est și nord-est (crivățul) se resimt puternic. Vegetația naturală este formată din păduri de fag și stejar pe dealurile înalte și din silvostepă în Câmpia Moldovei și în sud, unde cea mai mare parte a terenului este astăzi cultivată.
Resurse și activități economice
- soluri fertile — cernoziomuri și soluri cenușii, pe care se cultivă cereale, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr;
- viticultură — podgorii renumite: Cotnari, Huși, Iași, Dealu Bujorului;
- pescuit și piscicultură — în iazuri și lacuri de acumulare;
- resurse de subsol — relativ reduse: materiale de construcție (calcare, nisipuri, argile) și unele zăcăminte de gaze naturale;
- orașe importante — Iași (cel mai mare oraș al Moldovei, centru universitar), Suceava, Botoșani, Vaslui, Bârlad.
Repere cheie
- ● Între Subcarpați/Carpați și Prut — poziția Podișului Moldovei
- ● Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului — subunitățile principale
- ● Structură monoclinală — strate înclinate de la nord-vest spre sud-est
- ● Coasta Iașului — exemplul clasic de cuestă
- ● Siret și Prut — râurile care drenează podișul
- ● Dracșani — cel mai mare iaz din România
- ● Cotnari — podgorie renumită din Podișul Moldovei
Cum apare la BAC: pe harta de la Subiectul II, Podișul Moldovei ocupă tot nord-estul țării, iar o literă poate marca o subunitate (Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului, Podișul Sucevei) sau un râu (Siret, Prut, Jijia, Bârlad). Cerințele obișnuite: numește unitatea, precizează un tip de relief caracteristic (cueste/coaste), o caracteristică a climei (ariditate, crivăț) sau o activitate agricolă. Greșeli de evitat: nu trata Câmpia Moldovei ca pe o subunitate a Câmpiei Române (aparține Podișului Moldovei), nu confunda structura monoclinală a Moldovei cu domurile din Transilvania și nu spune că Prutul este afluent al Siretului — ambele se varsă direct în Dunăre.
