De ce „depresiune colinară”
În manualele mai vechi vei găsi denumirea de Podișul Transilvaniei, iar în cele actuale pe cea de Depresiunea colinară a Transilvaniei. Ambele denumesc aceeași unitate. Termenul de „depresiune” arată că este mai joasă decât munții care o înconjoară din toate părțile, iar „colinară” arată că relieful din interior este format din dealuri și podișuri, nu dintr-o câmpie.
Este cea mai mare unitate de dealuri și podișuri din România, situată în interiorul arcului carpatic, între Carpații Orientali (est), Carpații Meridionali (sud) și Carpații Occidentali (vest). Altitudinile obișnuite sunt de circa 400–800 m.
Cum s-a format
Depresiunea s-a format prin scufundarea unei porțiuni din interiorul Carpaților, peste care s-au depus, în timp, sedimente groase: marne, argile, nisipuri, gresii și straturi de sare. Sub presiunea depozitelor, sarea și stratele au fost împinse în sus, formând domuri (cute boltite) în centrul depresiunii și cute diapire la margini. În domuri s-a acumulat gazul metan, iar diapirele au adus sarea aproape de suprafață.
Subunitățile Depresiunii Transilvaniei
- Podișul Someșan — în nord, între Someș și munții din nord-vest; dealuri mai înalte, cu orașele Dej și Bistrița în apropiere;
- Câmpia Transilvaniei — în centru, între Someș și Mureș; deși se numește „câmpie”, este o regiune de dealuri joase și domoale, cu multe iazuri și folosire agricolă intensă;
- Podișul Târnavelor — în sud, între Mureș și Olt, cu podișurile Hârtibaciului și Secașelor, fragmentat de văile Târnavei Mari și Târnavei Mici;
- Subcarpații Transilvaniei — la marginea estică și sudică, la contactul cu Carpații (dealurile Bistriței, Subcarpații Mureșului și ai Târnavelor);
- depresiunile marginale — Depresiunea Făgărașului (Țara Făgărașului) și Depresiunea Sibiului, în sud, la poalele Carpaților Meridionali;
- culoarele de vale — mai ales Culoarul Alba Iulia–Turda (pe Mureș), în vest, la contactul cu Munții Apuseni.
Râuri, lacuri și climă
Depresiunea este drenată de trei mari râuri, care vin din Carpați și ies din ea prin văi largi: Someșul (spre nord-vest), Mureșul (spre vest) și Oltul (spre sud, prin Carpații Meridionali). Târnavele sunt afluenți ai Mureșului.
Lacurile sunt variate:
- lacuri sărate formate pe masive de sare sau în foste saline — la Sovata se află Lacul Ursu, un lac heliotermic (apa de la adâncime este mai caldă decât cea de la suprafață), iar alte lacuri sărate sunt la Ocna Sibiului, Turda și Cojocna;
- iazuri — numeroase în Câmpia Transilvaniei, folosite pentru pescuit și irigații.
Clima este temperat-continentală, cu influențe vestice moderate. Fiind închisă de munți, depresiunea are ierni mai reci decât sudul țării și sunt frecvente inversiunile de temperatură pe văi și în depresiunile marginale.
Resurse și activități economice
- gaz metan — cea mai importantă resursă; zăcăminte cunoscute la Sărmășel, Bazna, Copșa Mică, Mediaș, Luduș; Mediaș este centrul industriei gazului natural din România;
- sare — la Praid, Ocna Dej, Ocna Mureș, Turda (Salina Turda, astăzi obiectiv turistic) și Ocna Sibiului;
- agricultură — cereale, cartof, sfeclă de zahăr, creșterea animalelor, iar pe Târnave viticultură (podgoria Târnavelor);
- industrie și orașe — Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara, Bistrița, Turda, Dej.
Sighișoara, cu centrul istoric medieval, și satele cu biserici fortificate din Podișul Târnavelor (de exemplu, Biertan) sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO, ceea ce face din regiune și o destinație turistică importantă.
Repere cheie
- ● Interiorul arcului carpatic — poziția Depresiunii colinare a Transilvaniei
- ● Podișul Someșan, Câmpia Transilvaniei, Podișul Târnavelor — subunitățile principale
- ● Domuri — structurile în care s-a acumulat gazul metan
- ● Sărmășel, Bazna, Mediaș — zăcăminte și centre ale gazului metan
- ● Praid, Turda, Ocna Dej, Ocna Mureș — exploatări de sare
- ● Lacul Ursu (Sovata) — lac sărat heliotermic
- ● Someș, Mureș, Olt — râurile care drenează depresiunea
Cum apare la BAC: la Subiectul II, o literă plasată în centrul arcului carpatic indică de obicei această unitate sau una dintre subunitățile ei, iar cerința poate fi să o numești, să precizezi o resursă de subsol (gaz metan, sare) sau un râu care o traversează. Apare și comparația cu Podișul Moldovei sau cu Podișul Getic. Greșeli de evitat: nu considera Câmpia Transilvaniei o câmpie propriu-zisă (este o zonă de dealuri), nu confunda gazul metan din Transilvania cu petrolul din Subcarpați și nu uita că Oltul iese din Transilvania prin Carpații Meridionali, nu prin Carpații Orientali.
